AI Act pentru coachi și terapeuți: ce ai de făcut concret, în funcție de ce folosești

Actualizat pe 2 octombrie 2026. Legea românească de sancționare nu e adoptată încă, așa că verifică noutățile pe ancom.ro/ai.

Când am început să citesc despre AI Act, nici mie nu mi-a fost clar ce avem de făcut.

Am dat de titluri cu amenzi de 35 de milioane de euro. Am dat de ghiduri care te sfătuiesc să pui etichetă pe tot. Și am găsit foarte puțin scris pentru membrii comunității mele: coachi, terapeuți, nutriționiști, instructori de fitness, oameni care recomandă produse.

Așa că am mers la sursă. Am citit ghidul Comisiei Europene despre transparență, codul european de bune practici pentru etichetare și ce a publicat ANCOM. Am pornit de la articolul lui Cristian Mezei, scris pentru marketeri, pe care ți-l las la final.

Ce urmează e varianta pe care mi-aș fi dorit s-o găsesc eu. Luată pe cazurile noastre, cu ce faci concret în fiecare.

Ghidurile oficiale nu răspund încă la toate situațiile noastre. Acolo unde n-am găsit o regulă clară și îți spun cum aș proceda eu, am marcat explicit cu Interpretarea mea.

Nu sunt avocat, iar articolul nu e consultanță juridică. Consultă un avocat specializat în tehnologie pentru situația ta.

Pe scurt, dacă citești doar atât

De la 2 august 2026, pozele, video-urile și vocile realiste făcute sau modificate cu inteligența artificială se etichetează. Inclusiv avatarul tău.
Postările scrise cu inteligența artificială nu trebuie etichetate. Excepția sunt textele despre sănătate și alte teme de interes public, dacă nu le verifici serios și nu le semnezi cu numele tău.
Intră aici oricine scrie despre sănătate (inclusiv sănătate mintală și nutriție), finanțe sau siguranța consumatorului: coachi, psihoterapeuți, terapeuți, nutriționiști, networkmarketeri care recomandă produse pentru sănătate, agenți de asigurări, consultanți financiari. Regula se uită la tema postării. Aceeași persoană poate scrie azi o postare care intră sub ea și mâine una care nu intră.
Chatbotul și agentul care vorbesc cu oamenii trebuie să spună că sunt AI.
Te privește dacă faci bani din activitatea ta, cu sau fără diplomă.
În România nu se dau încă amenzi pe AI Act, fiindcă lipsește legea națională. Obligațiile se aplică însă de acum.

Pe cine privește

Legea te încadrează după ce faci cu inteligența artificială. Profesia și diploma nu intră în calcul.

Dacă inteligența artificială face parte din munca prin care îți câștigi existența, legea te numește „implementator”, adică utilizator profesionist. Ghidul Comisiei spune explicit că orice activitate din care obții în mod regulat un beneficiu economic e activitate profesională.

Asta îi include pe toți: coach cu diplomă sau fără, nutriționist, terapeut holistic, instructor de fitness, distribuitor care recomandă produse.

Excepția de „uz personal” e îngustă și acoperă, de exemplu, pozele cu familia.

Dacă un colaborator, de exemplu asistenta virtuală sau graficianul, folosește inteligența artificială pentru tine, în numele tău și cum îi spui tu, obligația rămâne a ta.

Mai e un caz.

Dacă îți faci propria aplicație, propriul chatbot sau propriul asistent și îl pui public sub numele tău, devii „furnizor”. Atunci partea de construcție, adică anunțul că e AI și marcajul tehnic, cade în grija ta.

Legea pe scurt: Uniunea Europeană și România

În Uniunea Europeană. AI Act e Regulamentul (UE) 2024/1689. Fiind regulament, se aplică direct în toate țările, fără să aștepte o lege românească.

În iulie 2026 a fost modificat prin pachetul numit Digital Omnibus (Regulamentul (UE) 2026/1744). Pachetul a amânat regulile grele pentru sistemele „cu risc ridicat”.

Partea care ne privește pe noi, transparența din articolul 50, a rămas pe 2 august 2026.

Ca să ne fie mai ușor, Comisia a publicat și un ghid pentru articolul 50, un cod de bune practici pentru etichetare și trei sigle oficiale, gratuite.

În România. Pe 12 martie 2026, Guvernul a aprobat un memorandum prin care ANCOM ar urma să supravegheze piața de inteligență artificială. Ca să facă controale și să dea amenzi, ANCOM are însă nevoie de o lege națională care să-i dea aceste puteri, lucru confirmat chiar de instituție într-un comunicat din 24 iulie 2026. La 2 octombrie 2026, legea aceasta nu e adoptată.

Concret, pentru tine:

obligațiile există deja, fiindcă regulamentul se aplică direct;
amenzi pe AI Act nu se pot da încă;
ce lași online neetichetat și după ce apare legea poate fi sancționat;
până atunci funcționează alte căi: un client care se simte păcălit te poate acționa în instanță, iar ANPC poate amenda practicile comerciale înșelătoare.

Cât de mari sunt amenzile. Cifra de 35 de milioane de euro privește practicile interzise, de exemplu manipularea.

Pentru lipsa etichetei, plafonul e de 15 milioane de euro sau 3% din cifra de afaceri, iar pentru firmele mici contează plafonul mai mic dintre cele două. Pentru un coach cu 50.000 € cifră de afaceri, asta înseamnă cel mult 1.500 €.

Nu e o sumă de ignorat. Dar e foarte departe de titlurile care sperie.

Etapele legii

Data	Ce se aplică	Ce înseamnă pentru tine
2 februarie 2025	Practicile interzise și alfabetizarea în inteligența artificială	Nu folosești AI care manipulează sau exploatează oameni vulnerabili. Te informezi despre instrumentele pe care le folosești.
27 iulie 2026	Intră în vigoare Digital Omnibus	Regulile pentru „risc ridicat” se amână, iar alfabetizarea devine mai blândă.
2 august 2026	Transparența (articolul 50)	Etichetă pe pozele și video-urile realiste, anunț la chatboți și agenți, grijă la textele despre sănătate.
2 decembrie 2026	Ultimul termen pentru marcajul tehnic invizibil, la instrumentele lansate înainte de 2 august	E treaba firmelor care fac instrumentele. Te privește doar dacă ți-ai construit unul al tău.
2 decembrie 2027	Sistemele cu risc ridicat (recrutare, educație, recunoașterea emoțiilor)	Contează dacă evaluezi candidați sau angajați pentru firme ori notezi cursanți cu AI.
2 august 2028	Risc ridicat în produse reglementate, inclusiv dispozitive medicale	Contează dacă aplicația ta pune diagnostice.
În așteptare	Legea românească de sancționare	Urmărește ancom.ro/ai.

Pozele și video-urile realiste făcute înainte de 2 august 2026 nu trebuie etichetate retroactiv. Ghidul doar încurajează eticheta când le repostezi.

La texte contează data publicării. Un articol despre sănătate generat în iulie, dar publicat în octombrie, intră sub regulile noi.

Ce faci concret, în funcție de ce folosești

Poze cu tine, modificate cu inteligența artificială

Hainele schimbate, fața ușor retușată, alt decor în jurul tău. Dacă poza arată ca o fotografie reală și cine o vede ar crede că e reală, legea o numește deepfake.

Cuvântul sună grav, dar definiția e largă. Nu contează dacă ai vrut să păcălești pe cineva. Contează cum arată poza pentru cine o vede.

Ce faci: pui sigla „AI MODIFIED” direct pe poză, de preferat în colțul din dreapta sus, vizibilă din prima. Ideal, cu un text scurt lângă ea: „Fața și hainele modificate cu AI”.

Ce nu trebuie etichetat: ajustările de lumină și culori, un trecător șters din fundal, corecturile mici. Granița dintre retuș și „fața modificată” nu e tranșată în lege. Interpretarea mea: când eziți, pune sigla.

Oameni inventați și „cliente” generate

Un portret fotorealist al unui om care nu există e tot deepfake, fiindcă omul „ar putea exista”. Aici sigla potrivită e „AI GENERATED”.

Eticheta nu repară o mărturie falsă. O „clientă” generată, prezentată ca reală, rămâne practică comercială înșelătoare, interzisă de legea practicilor comerciale incorecte, cu sau fără siglă.

Dacă vrei să scapi de grija etichetei, folosește ilustrații în stil clar grafic sau desenat.

Avatarul tău care vorbește și vocea clonată

Ghidul Comisiei dă chiar exemplul unui avatar realist al unui director care le mulțumește angajaților. Avatarul tău care vorbește în locul tău e același caz, la fel și vocea clonată.

Faptul că e fața ta și că ți-ai dat acordul nu schimbă încadrarea.

Ce siglă pui. Cea mai simplă variantă e sigla de bază „AI”, cu un text lângă ea: „Avatarul și vocea sunt generate cu AI”. Pagina oficială a siglelor dă chiar un exemplu de acest fel, un video cu sigla de bază și un text despre vocile generate. Iar testele Comisiei au arătat că sigla funcționează mai bine însoțită de text.

Dacă vrei o singură siglă, fără text:

„AI GENERATED”, când tot video-ul e generat (imaginea, mișcarea, vocea), cum e avatarul făcut dintr-o poză și un text;
„AI MODIFIED”, când te-ai filmat real și ai schimbat cu AI doar vocea sau mișcarea buzelor, de exemplu la un dublaj în altă limbă.

Interpretarea mea: nu e clar dacă un video cu avatar, dar cu scriptul scris de tine, mai e „generat integral”. Cu sigla de bază plus text nu mai trebuie să alegi.

Ce faci:

în video: sigla la început și, unde se poate, la intervale regulate și după fiecare pauză (cel mai simplu e s-o lași în colț pe tot video-ul);
un text la început ajută: „Video realizat cu avatarul și vocea mea, generate cu AI. Mesajul îmi aparține.”
la meditații sau podcast cu voce clonată: un mesaj vorbit la început, de exemplu „Vocea din această înregistrare e generată cu inteligență artificială.”

Verifică aplicația de avatar: la unele, eticheta vizibilă trebuie pusă sau activată de tine. Marcajul invizibil din fișier nu ține loc de etichetă, pentru că omul nu-l vede.

Postările scrise cu inteligența artificială

Aici e vestea bună.

Postările obișnuite, adică povești, texte motivaționale sau promovare, nu trebuie etichetate, chiar dacă le-ai scris cu ajutorul inteligenței artificiale. Nici reclamele și descrierile de produs.

Capcana e sănătatea.

Legea cere etichetă pe textele publicate ca să le explice oamenilor subiecte de interes public, iar sănătatea e unul dintre ele.

Comisia dă un exemplu care ne privește direct: un articol pe un site de lifestyle, scris parțial cu AI, despre cum influențează diferite diete o anumită boală la femeile de vârstă medie. Exact terenul pe care scriu nutriționiștii, instructorii de fitness și mulți terapeuți.

Scapi de etichetă dacă îndeplinești ambele condiții:

verifici serios textul. Îl citește cineva care cunoaște domeniul și verifică fiecare informație. Corectura de gramatică nu e suficientă;
îți asumi public răspunderea. Numele tău și un contact sunt la vedere, cum ar fi în subsolul articolului sau în pagina de termeni.

Dacă lași inteligența artificială să rescrie textul după ce l-ai verificat, excepția cade. Același lucru e valabil pentru un articol despre sănătate tradus cu AI: trece prin verificarea ta sau primește etichetă.

Eticheta se pune deasupra textului sau lângă titlu.

Dacă postezi doar pe social media (și reels)

Cei mai mulți dintre noi n-au site. Postăm pe Facebook, Instagram, TikTok.

Postările de pe social media intră sub aceeași regulă. Printre exemplele oficiale de text de interes public e chiar o postare pe profilul de social media al unui institut de meteorologie.

Cum îți asumi răspunderea fără site. Ghidul cere ca numele și contactul celui care răspunde de text să fie publice, într-un loc ușor de găsit, „dacă nu sunt deja disponibile altfel”. Pagina de termeni a unui site e dată doar ca exemplu.

Interpretarea mea: profilul tău, cu numele real, un contact în bio (email sau butonul de contact) și o frază de tipul „Conținutul despre sănătate e verificat de mine” ar trebui să ajungă. Ghidul nu discută explicit profilurile fără site.

Verificarea rămâne condiția care contează. Dacă nu vrei să ți-o asumi, pui „AI” la începutul textului.

Reelul în care dai sfaturi de nutriție sau sănătate. Să zicem că ești nutriționist, te filmezi și vorbești despre alimentație dar scriptul e generat cu AI.

Video-ul nu e deepfake. Omul e real, filmarea e reală, deci nu pui siglă.
Interpretarea mea: textul spus de tine pe cameră nu e „text publicat” în sensul regulii, chiar dacă scriptul l-ai scris cu AI. Ghidul nu discută scripturile citite de oameni. Și chiar dacă s-ar aplica, ești acoperit: apari tu pe cameră, contul e pe numele tău, deci răspunderea e evident a ta. Rămâne să verifici ce spui.
Descrierea reelului, dacă e scrisă cu AI și vorbește despre sănătate, e text publicat. O verifici și ai numele și contactul în profil, sau o etichetezi.
Subtitrările automate sunt transcriere, iar transcrierea e scoasă explicit din regulă.
Dacă îți modifici fața sau vocea cu AI, intri la regulile de deepfake și pui sigla.

AI Act nu reglementează sfatul de sănătate în sine. Ce poate spune un nutriționist ține de alte reguli: cele ale profesiei, regulile europene despre mențiunile de sănătate pe alimente și suplimente și protecția consumatorului. Pe acelea nu le acopăr aici.

Cursuri și materiale

Imaginile, video-urile și vocile realiste din curs urmează aceleași reguli. Un avatar care predă e deepfake, chiar dacă video-ul stă într-o zonă cu acces doar pentru membri.

La textul cursului există o zonă gri. Legea nu lămurește dacă un curs plătit despre sănătate, deschis multor cursanți, e „text publicat”. Interpretarea mea: varianta sigură e aceeași ca la postări, verificare serioasă și numele tău asumat.

Dacă folosești inteligența artificială ca să notezi sau să evaluezi cursanții, urmărește data de 2 decembrie 2027. De atunci pot apărea obligațiile pentru risc ridicat.

Agenții care lucrează pentru tine

Agentul care organizează, planifică sau face rezumate doar pentru tine nu are nicio obligație de etichetare.

Agentul care vorbește cu oameni (răspunde în mesaje private și la comentarii, trimite emailuri, face programări) trebuie să se prezinte: că e un asistent AI și pentru cine lucrează. De exemplu: „Sunt asistentul AI al [numele tău]. Pentru un răspuns direct de la [numele tău], scrie OM.”

Dacă agentul postează singur, fără să citești tu înainte, iar textul e despre sănătate, eticheta devine obligatorie. Interpretarea mea, care decurge din regula de la postări: fără verificarea ta, nu mai ai cum să folosești excepția. Imaginile realiste postate de agent se etichetează ca orice deepfake.

O mențiune generală de tipul „acest site folosește AI”, pusă în subsol sau în termeni și condiții, nu ajunge.

Chatbotul de pe site, WhatsApp sau Messenger

Omul trebuie să afle că vorbește cu un AI chiar de la începutul conversației. Legea scutește doar situațiile în care e evident pentru oricine că nu scrie un om, iar ghidul interpretează scutirea aceasta foarte strict. Ea nu se aplică deloc dacă printre cei care scriu sunt oameni vulnerabili.

Partea care ne privește direct: pe lângă mesajul de la început, ghidul cere mementouri pe parcurs acolo unde oamenii pot trăi suferință emoțională, cer sfaturi de sănătate sau se pot atașa de bot. Adică exact conversațiile din coaching și terapie.

Iar botul recunoaște că e AI de fiecare dată când e întrebat.

Botul pe reguli fixe, doar cu butoane și răspunsuri scrise dinainte, fără inteligență artificială, nu intră aici.

Aplicații și quizuri care profilează

Totul pornește de la o întrebare: cine scrie rezultatul în momentul în care omul termină?

Rezultatul e scris dinainte. Quizul doar calculează un punctaj și afișează un profil fix. Atunci nu e un sistem AI în funcționare, deci nu ai nimic obligatoriu de pus.

Exemplul meu: am creat pentru un client un quiz despre blocajele emoționale legate de bani, făcut cu Manus. Profilurile sunt fixe și quizul nu vinde nimic, așa că AI Act nu îmi cere nimic pe el. Merită totuși o notă jos: „Quizul e un instrument de autocunoaștere, nu un diagnostic, și nu înlocuiește un terapeut sau un consilier financiar.”

Rezultatul îl generează inteligența artificială pe loc. Aici ai obligații. Interpretarea mea: dacă aplicația e sub numele tău, ești foarte probabil furnizor, chiar dacă ai construit-o pe o platformă ca Manus. Ghidul nu discută explicit cazul acesta. Ce ai de făcut:

pe ecranul de start, înainte de prima întrebare: „Interpretarea rezultatului tău e generată cu inteligență artificială, pe baza răspunsurilor tale.”;
pe pagina de rezultat, din nou, mai ales când tema e emoțională;
întrebi platforma pe care ai construit aplicația dacă marchează tehnic textele generate și păstrezi răspunsul în scris.

Nu știi în ce variantă ești? Completează quizul de două ori, cu exact aceleași răspunsuri. Dacă textul rezultatului diferă măcar puțin, acolo lucrează inteligența artificială.

Formularea scopului contează mult. „Îți arată tiparele tale în relația cu banii” ține de starea de bine. „Îți diagnostichează anxietatea” te apropie de dispozitivele medicale, care au alte reguli.

Un chestionar cu răspunsuri scrise nu e „recunoaștere a emoțiilor” în sensul legii, fiindcă aceea se face din date biometrice, adică față, voce sau corp.

Dacă vinzi un serviciu de coaching în care o parte o face inteligența artificială, spune asta înainte de cumpărare. E o regulă de protecția consumatorului, iar ghidul Comisiei dă chiar exemplul unui „serviciu de coaching virtual”.

Asistentul AI pe care l-ai creat pentru clienți

Acum doi ani am creat AiRA, un asistent pe ChatGPT pentru coachi și terapeuți. Clienții mei îl folosesc pentru research, plan editorial, postări și imagini. Știu că mulți dintre voi ați făcut ceva asemănător, în ChatGPT sau în Claude.

Interpretarea mea: cine pune un astfel de asistent la dispoziția altora, sub numele lui, e foarte probabil „furnizor”. Ghidul Comisiei nu discută explicit GPT-urile personalizate, iar exemplul lui vorbește despre un sistem modificat „cu date noi de antrenare”. Ca să fii pe partea sigură, pornește de la ideea că ești furnizor.

Concret, asta înseamnă:

în descrierea asistentului scrii clar că e AI și pe ce rulează, de exemplu „Asistent AI construit pe ChatGPT (OpenAI), creat de [numele tău]”. În ChatGPT sau în Claude e oricum evident pentru cine îl folosește, dar fraza nu costă nimic;
marcajul tehnic al textelor și imaginilor nu-l poți pune tu. Ghidul îți permite să te bazezi pe marcajul pus de firma care face modelul, acolo unde există, dar răspunderea rămâne a ta. Notează asta în lista ta internă;
poți adăuga în instrucțiunile asistentului o regulă prin care le amintește singur utilizatorilor de etichetă, la imaginile realiste cu oameni și la postările despre sănătate sau bani.

Clienții care folosesc asistentul au obligațiile din celelalte secțiuni, în funcție de ce fac cu el. Research-ul și planul editorial rămân interne. Postările și imaginile urmează regulile de mai sus.

Rapoartele pe care le fac eu cu AiRA pentru clienți nu intră sub regulă. Ghidul dă chiar exemplul unui consultant care folosește AI ca să scrie un sfat pentru un client. Pun totuși pe fiecare raport numele meu și faptul că folosesc ChatGPT.

Dacă recomanzi produse

Imaginea unui produs „înfrumusețată” cu inteligența artificială, care îl arată mai bine decât e, apare în ghidul Comisiei ca exemplu oficial de deepfake. Pui sigla.

Dacă doar ai așezat produsul real, neatins, pe un decor generat, de regulă nu ai nevoie de siglă.

Postările despre suplimente cu afirmații de sănătate nu sunt scutite, chiar dacă sunt reclamă. Le verifici serios sau le etichetezi.

Cele 3 sigle oficiale și unde le pui

Comisia Europeană a făcut trei sigle gratuite. Folosirea lor e opțională, eticheta în sine e obligatorie. Poți pune și un text al tău, cu condiția să fie clar și vizibil.

Sigla oficială UE AI — AI: cu un text al tău lângă

Sigla oficială UE AI GENERATED — AI GENERATED: făcut integral cu AI

Sigla oficială UE AI MODIFIED — AI MODIFIED: real, modificat cu AI

„AI” (cercul de bază): când pui lângă el un text propriu, de exemplu „Avatar generat cu AI”.
„AI GENERATED”: conținutul e făcut integral cu inteligența artificială. O poză realistă generată de la zero sau un video integral cu avatar.
„AI MODIFIED”: ai pornit de la ceva real, făcut de tine, și l-ai modificat cu inteligența artificială. Poza ta cu hainele schimbate, de exemplu.

Fiecare vine în patru variante: neagră, albă și aceleași două la 50% transparență. Alegi varianta care se vede pe fundalul tău.

Unde le pui:

pe imagine: în imagine, de preferat în colțul din dreapta sus, vizibilă fără click;
în video: la început, la intervale și după pauze, sau pe tot video-ul;
în audio: un mesaj vorbit la început;
pe text: deasupra textului sau lângă titlu.

Pune sigla direct în imagine. Butonul de etichetare al platformei contează doar dacă eticheta se vede clar, iar când cineva descarcă poza și o repostează, eticheta platformei dispare.

Pe sigle scrie „AI”, în engleză. Lângă ele poți pune un text scurt în română, de exemplu „Imagine modificată cu AI”.

Siglele le descarci de pe pagina Comisiei Europene, în format PNG sau SVG.

Separat de lege, Facebook, Instagram, TikTok și YouTube au propriile reguli de declarare a conținutului generat. Le respecți și pe acelea.

La ce să fii atent

Câteva zone în care noi, cei care lucrăm cu oameni, putem greși cel mai ușor.

Vulnerabilitatea. Din februarie 2025 sunt interzise sistemele AI care manipulează oamenii sau le exploatează vulnerabilitatea legată de vârstă, dizabilitate ori situația socială sau economică, dacă le fac un rău semnificativ.

Un quiz sau un chatbot care „simte” omul disperat financiar și îl împinge spre programul scump intră exact aici. Pentru asta sunt amenzile cele mai mari.

Diagnosticul. Vorbește despre stare de bine, tipare, obiceiuri. Nu promite diagnostic sau tratament prin aplicații și quizuri.

Mărturiile. Nicio siglă nu face legală o clientă inventată prezentată drept reală.

Acordul celorlalți. Dacă în poza modificată mai apare cineva, ai nevoie de acordul acelui om. Eticheta nu înlocuiește consimțământul.

Frica vândută. Pentru alfabetizarea în inteligența artificială, Comisia scrie explicit: „There is no need for a certificate”, adică nu e nevoie de certificat. Ajunge să-ți notezi ce ai parcurs. Nici nu trebuie să numești pe cineva „responsabil cu AI”.

Dacă cineva îți vinde un pachet de conformare speriindu-te cu amenzi de milioane, întreabă-l ce articol din lege îți cere asta.

Eticheta pusă peste tot. Studiile citate de Cristian Mezei arată un lucru la care merită să te gândești: oamenii au mai puțină încredere într-un mesaj etichetat, chiar dacă e corect. Așa că eticheta o pui unde e nevoie, acolo unde cineva ar putea lua drept real ceva ce nu e. În rest, numele tău asumat sub text spune mai mult.

Primii pași

Îți iau câteva ore.

Fă-ți lista. Ce instrumente de inteligență artificială folosești (poze, video, voce, text, chatbot, agenți, aplicații), ce ajunge la public din fiecare, cum etichetezi și cine le mai folosește în afară de tine.
Chatbotul și agenții care vorbesc cu oamenii. Un mesaj clar la început că sunt AI și pentru cine lucrează. Dacă lucrezi cu oameni vulnerabili, mementouri pe parcurs.
Pozele și video-urile realiste. Descarci siglele și le pui de acum înainte. Ce ai publicat înainte de 2 august 2026 rămâne cum e.
Textele despre sănătate. Le verifici serios înainte să le publici și pui pe site numele tău, un contact și două rânduri despre cum verifici ce publici. Sau pui eticheta.
Aplicațiile și quizurile. Faci testul cu aceleași răspunsuri, verifici cum ai formulat scopul și adaugi anunțul unde e cazul.
Alfabetizarea. Te informezi, îți notezi ce ai parcurs și le explici regulile colaboratorilor care folosesc inteligența artificială pentru tine.

Unde ții lista. Nu o înregistrezi nicăieri: nu are număr, nu are dată de depunere, nu o trimiți la ANCOM. Singura înregistrare din AI Act e în baza de date europeană și privește sistemele cu risc ridicat. Situațiile noastre nu ajung acolo.

O ții tu, ca document intern, într-un Google Doc sau un Excel, cu data ultimei actualizări. Comisia spune același lucru despre instruiri: ajunge o evidență internă.

Pune lângă ea și dovezile: capturi de ecran cu mesajul de început al chatbotului, emailul de la platforma pe care ai construit aplicația, notițele despre ce ai învățat și ce le-ai explicat colaboratorilor.

Interpretarea mea: lista nu e o obligație scrisă în lege, dar e cea mai la îndemână dovadă că ai fost de bună-credință. La o plângere sau la un control, autoritatea ține cont de gravitate, de durată și de cooperare. Cum va arăta concret un control în România nu se știe încă, fiindcă procedura o va stabili legea națională.

Unde nu ai nimic de făcut

ce ai publicat înainte de 2 august 2026;
postările obișnuite, reclamele și descrierile de produs fără afirmații de sănătate;
corectura de text și ajustările de lumină și culori;
transcrierea ședințelor cu AI (protecția datelor clientului e altă discuție, pe care n-o atingem aici);
agenții care lucrează doar pentru tine, fără să vorbească cu alți oameni;
certificatele „AI Act” și pachetele de conformare.

Unde găsești sursele

ANCOM

Comisia Europeană

Lectură în plus

Cristian Mezei, „AI Act pentru marketeri, ce te obligă de fapt și ce e frică vândută”, pentru partea de marketing, platforme și studii despre etichetare.
JURIDICE.ro, „AI Act se aplică în România, dar nu poate fi încă sancționat”

Legea ne cere două lucruri, în fond. Să nu lăsăm oamenii să creadă că e real ceva ce nu e. Și să ne asumăm ce publicăm.

Pentru cei care lucrăm cu încrederea oamenilor, ar trebui să fie oricum firesc.

Tu cu ce situație te-ai lovit și nu știi unde se încadrează? Scrie-mi în comentarii și o lămurim împreună.

Despre acest articol: l-am scris cu ajutorul inteligenței artificiale și am verificat informațiile în textul regulamentului, în ghidul Comisiei Europene din 20 iulie 2026 și pe site-ul ANCOM. Responsabil editorial: Adriana Radu, office@adrianaradu.ro.